Categorie: poezii
-
Apocalipsă?
Un banc de pe facebook m-a inspirat și îl voi scrie aici imediat: „Până și sfârșitul lumii e Made în China.” zicea și pielea de găină, pe loc, bancu’ ăsta mi-o făcea. * Dară de mă gândesc mai cumpătat, constat că ar putea să ne mai fi echilibrat acest flagel, sau catastrofă mondială, ce-a apărut…
-
Bunica
Azi noapte, am avut un vis cu rezonanță-n Paradis. O cale ce ducea-n trecut (dar nu unul mie cunoscut) îmi purta pașii călători spre o poiană plină cu flori. * 16 ani în visul meu aveam și știu asta fiindcă-mi dădeam mâna cu tine, dragă bunică, iar tu-mi zâmbeai, zicându-mi „Ică, eu voi pleca în…
-
Dox și paradox
Părere și oximoron iubăreț și monoton: „Dragobete fură mințile la fete”… *** Au fost odată un băiat și-o fată, ce s-au întâlnit în zi de iubit. *** Am numit-o eu așa, de Dragobete era, însă nu a fost iubire, ci sublima amăgire. *** S-a întrebat ea, mai apoi, De ce 1+1 fac tot doi, în…
-
Pe o altă stea
Planeta mea din vis era un fel de Paradis, dar nu grădina din Eden, ci al minții spectacol, ori fenomen. *** Da, am ajuns pe acea stea, sau poate că planetă ea era, dar strălucea ca un gând bun, ce vine la noi toți de Crăciun. *** Privind în jurul meu, m-am bucurat să văd…
-
Călătorie fantastică
Călare pe un gând, am pornit la drum printre stele şi m-am oprit la prima planetă tot albastră întâlnită în cale. Deîndată ce am aterizat din zboru-mi cineast, m-a cucerit poezia acelui ținut, la fel de plăcut ca ținutul de mână de pe planeta noastră. Ce a urmat mai apoi vă voi povesti, poate, mâine.
-
Iubirea nu-i a vremii jucărie
Mi-am amintit ieri de un sonet de-al lui Shakespeare, al 116-lea, pe care eu l-am descoperit urmare vizionării filmului „Sense and Sensibility”, în care una dintre eroine îl recită, într-un moment de tristețe adâncă, indusă de un om ce-i frânsese inimioara inocentă. L-am căutat apoi pe net și regăsit pe mai multe site-uri, dintre care…
-
Luna
Luna, falnică ca o zână din castelele cerești, varsă unde de lumină și mari doruri pământești… Luna eu mi-o închipui călare pe un cal arăbesc, zburând cum zboară gândul omenesc…. Aceste versuri nu-mi aparțin, ci sunt ale mamei mele, care însă le-a scris într-o vreme când avea anii mei. Și-mi pare, citindu-le, că stilurile noastre…
-
Pe cerul meu
Raze de soare zglobii și jucăușe ca zefirul dansează printre nori pe aripile unui vis. Când simt c-au obosit se-așează pe un iris și țes din gânduri alese povești cu forme diafane: Unicorni dalbi ca neaua și zâne din lumină se întrupează ca din puf de păpădie în mintea mea doldora de poezie. Și-atunci, dansez…
-
Totu-i alb
A nins peste noapte, atât afară, cât și înăuntru, în mintea mea, iar neaua, ca o catifea înghețată, dar și caldă, cum e sufletul, a acoperit neliniști albastre. Apoi, din senin, o rază fermecată, venită parcă de niciunde, mi-a luminat așteptările, iar gândul și-a luat zborul spre alte depărtări ca-n vis nemărginite.
-
Poem
Înserarea aureolată de-ale mele gânduri și-a desenat singură aripi din cuvinte albe, pe care a pictat apoi culorile sale, neasemuite și văzute doar pe cerul meu, înveșmântat într-un iris…
Fericirea dintr-o clipă 