-
Cerul și pământul…
…unei zile de toamnă, fotografiate din goana autocarului. * „Nu am ști cât de frumos e cerul dacă nu ar avea nori pe el.” (Marin Preda) Dar nici pământul nu arată rău în următoarele imagini… * Și o melodie, ca bonus…
-
Ai grijă de tine
Ne culpabilizăm de scriem poezie, sau dacă ascultăm o melodie, ori de ne ducem viața înainte, Zâmbind și lecturând cuvinte… * La știri nu ne mai putem uita, fiind prea deprimante. La filme, seriale, tot așa, părându-ne (acum) cam enervante. * Până și refugiul virtual ne amintește de-al prezentului calvar. Suntem din ce în ce…
-
Avem nevoie de…
…bucurii cât mai multe și împărtășite, pentru a mai uita de tristețea copleșitoare; * …zâmbete de oriunde, altfel ne vom pierde în lacrimi; * …gânduri bune primite sau dăruite, ce pot fi și așternute pe hârtie electronică; * …povești scrise ori lecturate, percepute ca refugiu ideal și regăsire spirituală; * …căldura unui alt suflet, care…
-
Marea la Varna
* „Marea este prima dezlănțuire a sufletului cosmic.” (George Călinescu) * Și o melodie în consonanță cu imaginile și cuvintele…
-
Emoții virtuale (ultima parte)
Dormi mai mult în acea dimineață fiindcă, atunci când se deșteptă, soarele era deja sus pe cer. Se uită la ceas și văzu că-i aproape 11. „E incredibil ce mult am putut dormi!”, își spuse, dar imediat realiză că, de fapt, se culcase pe la 4 și mai înțelesese că, din păcate, acea conversație pe…
-
Emoții virtuale (9)
Se trezi și voi a deschide ochii, dar constată că nu poate decât pe dreptul și acesta doar întredeschis, încât vedea ca prin ceață și numai printre gene. Auzi apoi o voce de bărbat, necunoscută și cu tonalitate de bas, ce spunea… -Se trezește!, iar apoi i se adresă ei… Nu te speria, Ioana, ai…
-
Gingași ca doi ghiocei
Și tu și eu suntem la fel, avem aripi de zeu, dar plăpânde de fel. * Câte o inimă, ca de leu, în piept acum ne bate și Bunul Dumnezeu le ține apropiate. * Suntem niște ghiocei, ce-s puternici ca doi zmei și facem schimb de gânduri, citind și printre rânduri. * Ne vorbim, chiar…
-
Tăcerea privighetorii
O pildă persană povestește că în vremea regelui Solomon, cel mai înțelept dintre regi, un om a cumpărat o privighetoare, ce avea un glas fără de pereche. A pus-o apoi într-o colivie, unde pasărea nu ducea lipsă de nimic şi cânta ore întregi, spre încântarea celor din jur. Într-o zi, când colivia a fost mutată…
-
Abonează-te
Abonat
Ai deja un cont WordPress.com? Autentifică-te acum.
Fericirea dintr-o clipă 