Month: Aug 2021
-
De-ale vieții
Când toamna se arată la ușă pe-nserat și vântul bate tare, iar ceru-i înnorat, eu îmi aduc aminte c-am mai trăit o dată povestea cea cu frunze și chiciură brodată… Îmi iau atunci o carte, în care să mă pierd. Și-n universu-i magic, ferice, mă dezmierd, iar viața-mi se arată – minune întrupată din visuri…
-
Un miracol viu (17)
Era o seară de vară târzie și luna plină răsărise deja, poleind cu lumina-i magnifică și împrejurimile falezei. În acest decor mirific se desfășura dialogul celor doi tineri îndrăgostiți, Irina și Lucian. -Mai spune-mi că sunt frumoasă și că mă iubești mult, mult… -Ei, chiar așa de mult n-aș zice, dar un pic, daaaa… -Un…
-
Pauză
Prieteni, mă văd nevoită să iau iarăși o pauză și -de astă dată- atât de la scris, cât și de la a fi prezentă pe aici, prin blogosferă. Nu voi expune motivele, acestea fiind mai multe și -în același timp- pur personale. Până când ne vom reciti, vă doresc din toată inima să aveți parte…
-
Raze de soare printre nori și eoliene
Fotografii din arhiva personală. Din goana autocarului, prin Bulgaria, 2017. Articolul este parte a serialului Miercurea fără cuvinte, găzduit de Zina.
-
Un miracol viu (16)
-Cioc, cioc, cioc, e cineva acasă? -Da, frate, intră! Sunt aici, în salon! -Bonjour și bine te-am găsit!, îl salută Lucian, de îndată ce intră pe ușa camerei de zi. -Ei, ia zi-mi, că m-ai făcut tare curios… despre ce-ți doreai să vorbim?, îl întrebă Victor pe fratele său. -Dragul meu…, să nu râzi, te…
-
Bijuterii de purtat la inimă
Imaginează-ți un zâmbet de copil. Câtă candoare, în acesta! Dar și acea lumină pură, ce ți se infiltrează delicat și total în suflet, printr-un soi de magie care-i, însă, una cât se poate de reală. Sau amintește-ți ce simți când te îndrăgostești. Atunci, ca prin minune, sufletul renaște și, asemenea unui copil, devii dornic(ă) de…
-
Și prințesele se luptă cu zmei
A fost odată ca niciodată o prințesă pe care o chema Rază de Lună, dar prietenele sale care -bineînțeles, erau și ele tot prințese, o numeau simplu: Lu. Era o visătoare tânăra noastră și ca mai toate fetele de vârsta ei, își imagina că ursitul îi este -fără îndoială- un prinț fermecător, dar și galant…
-
Nici n-am știut că am murit…
M-am bucurat nespus atunci când fratele meu mi-a comunicat că a întâlnit-o pe femeia vieții lui și mi-am dorit -desigur- s-o și cunosc, cât mai curând. -Dacă vrei, acest cât-mai-curând ar putea fi chiar azi, mi-a spus Robert. -Bineînțeles că vreau! Când… acum? -Da, mergem acum pe la ea. Dar, Cri, te rog, orice-ar fi,…
-
Un miracol viu (15)
În clipa în care Speranța intră în cafenea, cele două prietene ale sale amuțiră pe dată. O priveau acum pe tânăra femeie zâmbind și în ochii lor se citea clar, atât curiozitatea, cât și surpriza cea plăcută. -De ce mă priviți așa… amândouă? Probabil, m-ați văzut pe geam, vorbind cu Ștefan…. -Mi-am amintit de unde-l…
-
La pas prin Iași
Fotografii din arhiva personală (2018). Articolul este parte a serialului Miercurea fără cuvinte, găzduit de Zina.