S-au întâlnit într-un decor ciudat,
iar soarta le era -cumva- pe dos
deși ei se iubeau, deja, armonios,
într-un context deloc aprofundat.
Și tot ieșeau unul în calea celuilalt,
spunându-și, fără vorbe, din privire,
despre reciproca, grațioasa năucire,
ce-a început romantic, pe… asfalt.
*
Atunci ei s-au zărit și, ca-n poveste,
s-au sărutat, în gând, visând cu dor
la ziua când acel magic, sublim fior
se va simți aievea și în zările celeste.
*
Căci pe Pământ, iubirea le este una mare,
Dar nu-i sublimă, ca-n Raiul cu mult Soare.
©Cri
Fericirea dintr-o clipă 
Leave a Reply