De-ale vieții

Când toamna se arată la ușă pe-nserat

și vântul bate tare, iar ceru-i înnorat,

eu îmi aduc aminte c-am mai trăit o dată

povestea cea cu frunze și chiciură brodată…

Îmi iau atunci o carte, în care să mă pierd.

Și-n universu-i magic, ferice, mă dezmierd,

iar viața-mi se arată – minune întrupată

din visuri și speranțe, cu măiestrie creionată…

Închid o clipă ochii și vizualizez

calea pe care, de acum, am s-o urmez.

Ea nu e ca-n povestea de mine răscitită,

dar e aici, aievea. Și merită… trăită!

***

Ilustrațiile îi aparțin lui Shane Crampton, iar șarmul lor de netăgăduit mi-a fost -de astă dată- muză pentru versuri. Sursa și mai multe imagini, aici.

25 de răspunsuri la „De-ale vieții”

  1. E atat de frumoasa poezia! ❤ Si ilustratiile imi plac! O carte de versuri cu poze! Hm. Daca ar fi avut poze toate cartile cu poezii pe care a trebuit sa le citesc la scoala poate ca azi as fi apreciat mult mai mult poeziile. Abia in urma cu cativa ani am inceput sa le savurez, datorita voua, celor care scrieti versuri.

    Apreciat de 1 persoană

    1. Ce compliment minunat mi-ai făcuuuut! Acum chiar mă simt o poetă adevărată și-ți mulțumesc din tot sufletul pentru darul de cuvinte…!! ❤️
      Pozele mi-au fost muze și nevoind să fie doar ele, singure, le-am asortat niște versuri. Am dat mai departe astfel bucuria de a le admira, primind la rându-mi înzecit bucurie. 🙂 🙂
      Te îmbrățișez cu drag, Diana!!

      Apreciază

  2. sunt bestiale si ilustratiile, nu numai versurile

    Apreciază

    1. Ele mi-au fost muze, Gia. 🙂

      Apreciat de 1 persoană

      1. Chiar ma întrebam care au fost primele :))

        Apreciat de 1 persoană

        1. :)) Pozele sunt întotdeauna la mine muze. La fel, melodiile. 😘🤗

          Apreciat de 1 persoană

    2. Îți mulțumesc mult, mult! 😘

      Apreciat de 1 persoană

  3. Deci nu numai mie nu mi-a aparut in cititor postarea asta? Imi place toamna, mai ales ceea ce se numeste vara indiana, septembrie, chiar octombrie, zilele senine de toamna sunt cele mai frumoase, iar luna octombrie o splendoare. E multa frumusete in toamna.

    Apreciază

    1. Nu numai ție, Ana, fiindcă o programasem să apară înaintea articolului „Pauză”. 🙂 Cum însă muza mă tot vizitează și văd că reușesc să găsesc timp pentru a mai și scrie, sau chiar dialoga, cred că pot lăsa -de acum înainte- ca postările să apară la vremea lor.
      Nu știam de așa numita vară indiană și tocmai m-am documentat pe google, l-am ascultat și pe Joe Dassin cântând-o… 🙂 …și-ți dau dreptate că toamna e unul dintre cele mai frumoase anotimpuri, mai ales pe la mijlocul ei, o splendoare – cum spui 🙂 deși primăvara rămâne preferata mea…
      Îți mulțumesc tare mult! ❤

      Apreciat de 1 persoană

      1. Joe Dassin canta minunat! ❤

        Apreciază

        1. Și mie îmi place mult vocea lui! Îi știam și melodia aceea, dar nu-i înțelegeam titlul, versurile și abia astăzi am descoperit o variantă tradusă. 🙂 E altceva când și înțelegi ce spune..! 😉 ❤

          Apreciat de 1 persoană

  4. Păcat că ai decis să ascunzi și postarea asta. 😦 Imi place poezia ta, 💕 deși m-am înfiorat la fel ca Stefan când am citit despre chiciură. Dar mai e până atunci. Între timp mă bucur de primăvara din părul fetiței care citește. 🍀🌼💮🌿

    Apreciază

    1. Ai dreptate, Jo, că pare ascunsă…, deși-i la vedere, doar atât că nu-i și în cititor. 🙂
      Iar toamna din această poezie e mai mult o metaforă asortată cu ilustrația dintâi, care mi-a plăcut mult, fiindcă mă regăsesc un pic în fetița aceea… cam așa arătam și simțeam pe la 11 ani, când am pierdut primul om drag din viața mea, pe bunicul patern. Și da, mai e mult -din fericire- până la chiciura cea adevărată, care-i prin decembrie… parcă.
      Ei bine, fetița care citește sau -mai bine zis- primăvara din părul ei mi-a plăcut și mie mult, nespus de mult!
      Îți mulțumesc din suflet! 💕 Te îmbrățișez cu drag!! 🍀

      Apreciază

      1. 💕 … pentru bunicul tău. În altă ordine de idei, eu am crezut că te identifici cu fetița care citește, cu flori și inimioare în păr. Cât de puțin te cunoști, Cristina. 🙂 Glumesc!

        Apreciază

        1. ❤… îți mulțumesc, Jo!
          Și mă identific cu toate fetițele din ilustrațiile alese, însă, prima îmi seamănă și fizic, fiindcă aveam părul închis la culoare și lung, la acea vreme. Dar ai dreptate și când spui că nu mă cunosc bine încă, fiindcă văd că mă tot redescopăr… 😉
          Te pup și îți doresc o zi frumoasă cu adevărat! 🤗😘

          Apreciază

          1. Toate imaginile personalității tale sunt frumoase și luminoase. Redescoperă liniștită! 🙂

            Apreciază

            1. Ah, m-ai topit cu așa un compliment..!! ❤❤

              Apreciază

  5. Hmmm, poezia mi-a plăcut mult, dar când am dat de chiciură și alte elemente ale toamnei, parcă mi s-a pus ceață pe ochi.
    Nu prea sunt prieten cu toamna, dar trebuie acceptată și ea, nu ?
    O seară frumoasă îți doresc, Cristina !

    Apreciază

    1. Îți mulțumesc tare, tare mult! 🙂 Și ai dreptate, nu ne place chiciura, dar poate că aceasta e necesară -din când în când- pentru a ne evidenția elementele opuse ei, care se întrec în frumusețe și-n dragoste de viață, nu-i așa? 🙂 Nici eu nu sunt prea prietenă cu toamna, recunosc, deși îi apreciez coloritul, roadele bogate, dar nu și frigul din ce în ce mai intens, despre care știm că o aduce și pe Crăiasa Zăpezii – iarna, mai apoi. 😉
      O seară cât mai plăcută fie și la casa ta, Ștef!

      Apreciat de 1 persoană

    2. Dacă nu-ți place toamna, de iarnă ce zici? Toamna încă e bine, zic eu. 🙂

      Apreciat de 2 persoane

      1. Cu iarna n-am nici o problemă, ba încă chiar îmi place mai ales când nu este gri.
        Toamnă e singurul anotimp care mă sfâșie; cumva reușește să-mi aducă aminte că într-o zi voi fi exact ca ea: bogat, rece, cald și apoi gri.. apoi tot mai anemic și fad… iar într-o zi voi fi ca ea…adică voi muri în fiecare zi câte puțin. No, Iartă-mă Jo, nu trebuie să simtă toată lumea ce simt eu toamna, dar altfel n-o pot privi; ca sa nu-ți spun cum mă simt în luna noiembrie..😅 Cea mai neagră lună din an.
        Nu sunt depresiv, doar că na, în acest anotimp îmi mai scade puțin adrenalina și entuziasmul.
        Eeeh, bucuroși le-om duce toate.. Noi să fim sănătoși, nu ?

        Apreciat de 1 persoană

        1. M-ai lovit în pălărie! Noiembrie e luna în care m-am născut! 😀 Dar nici eu nu mă omor după ea. Septembrie, însă, e preferata mea. Cred că-mi place toamna pentru că-i mai liniște. Dacă plouă stă lumea în casă. 🙂 Eu mă plimb și când plouă. Altfel, cred că murim în fiecare zi câte puțin… și primăvara și iarna… Dar, în spiritul vorbelor tale optimiste din final, închei și eu jucăuș, aruncând cu boabe de struguri în tine pentru că mi-ai ponegrit anotimpul preferat. 🙂

          Apreciat de 2 persoane

          1. Aaaau, n-am vrut ! 🙈
            Păi dacă dai cu struguri după mine, cred că o să-mi retrag cuvintele și o să iubesc și eu toamna. Și gemul de gutui îmi place, așa că.. 😅
            O zi bună îți doresc, Jo.. și scuze că am vorbit de rău chiar luna ta în care te-ai născut ! 😇

            Apreciat de 1 persoană

            1. Nici o problemă. 🙂 Cum spuneam nici eu nu sunt mare fan noiembrie… pentru că apoi urmează decembrie, lună de iarnă… brrr. 🙂 Și mie îmi place gemul de gutui. Cred că de asta am aruncat cu boabe de struguri și nu cu gutui după tine. 😀 Mă bucur că a fost îndeajuns ca să te aduc pe calea cea bună. Toamna e minunată!!!! 🍅 ☀ 🍏

              Apreciat de 2 persoane

            2. Mă bucur și eu, Mulțumesc ! 😇

              Apreciat de 1 persoană

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe