Și a pornit la drum voinicul nostru, dar nu înainte de a-și lua rămas bun de la familia Doiniței și a-și anunța astfel intenția de a le salva fata, ce-i devenise dragă, din ghearele zmeului. Merse apoi cale lungă și pe drumuri pârjolite de suflarea acestuia, oprindu-se doar serile, pentru a mai îmbuca câte ceva, din ce-i pusese mama Doiniței într-un săculeț, pe care și-l prinsese la cingătoare și pentru a se odihni un pic mai apoi.
Într-o zi, dar după vreo lună, ajunse pe un drum pustiu, ce părea că nu ar duce niciunde, iar Alin începu pe dată a se întreba dacă nu cumva era aproape de Tărâmul Celălalt, unde aflase că s-ar afla și casa zmeului. În depărtare, se zărea o lumină, iar cerul arăta diferit de cum îl mai văzuse el, de când pornise la drum.
Se grăbi într-acolo. Pe măsură ce se apropia, tot mai tare se lumina în jurul său, iar apoi zări și primele făpturi fermecate, niște nimfe ale pădurii, ce-i ieșiră vesele înainte, cântând și jucând hora în jurul său. Erau atât de frumoase, iar glasurile lor cristaline, seducătoare…încât îl vrăjiră pe dată. Alin uită de ce se afla el acolo și poate că nici nu și-ar mai fi amintit, dacă ar fi fost singur cu acestea. Dar -din fericire- nu era, căci zâna Primăvară îl urmărise îndeaproape, din momentul în care îl preschimbase în om…
Noi, însă, îl lăsăm un pic singur pe Oxi cu nimfele și cu zâna și mergem cu gândul acasă la zmeu, fiindcă -fără doar și poate, suntem tare curioși de ce mai face, sau de ce a mai făcut Doinița.
La început, fata noastră s-a speriat într-atât, încât a leșinat în brațele zmeului, ce se înălța în văzduh împreună cu prețioasa-i povară, pârjolind totul în cale, pentru a nu îndrăzni nimeni să-l înfrunte și s-o elibereze pe fecioară.
Când s-a trezit, a observat că se afla într-un palat, ce ar fi arătat bine, își spuse fata, dacă nu ar fi fost atât de murdar și cu draperii grele la ferestre, ce împiedicau razele soarelui să pătrundă înăuntru. Doar o lumânare lumina camera în care era și, bineînțeles, fără prea mare succes. Doinița se îndreptă către ferestre, pentru a trage draperiile, însă, doar ce făcu primii pași, că și auzi o voce, ca un tunet, ce-i spunea…
-Nu te apropia de ferestre! Nu suport lumina, așa că obișnuiește-te cu întunericul, fiindcă de azi, aceasta este casa ta, iar eu îți voi fi soț!
Doinița se uită în jur și -din cauza întunericului- nu văzu cine-i vorbea. Îi mai auzea acum doar respirația greoaie. Trase aer în piept, involuntar, dorindu-și imediat să deschidă și o fereastră, dar nu spuse încă nimic și nici nu schiță vreun gest, ci își acordă timp de gândire. Se concentră pe ce era bine în situația dată, bucurându-se că nu-l vede pe cel pe care și-l imagina înfricoșător.
Și apoi, nici ea nu știa de ce, dar… gândul îi zbură la Alin, întrebându-se de îndată dacă și el se gândea -în acel moment- la ea.
***
-VA URMA-
Fericirea dintr-o clipă 
20 de răspunsuri la „Oximoron (10)”
A republicat asta pe Cronopedia.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Doinita, zmeul și Alin.. un trio de basm. Abia aștept continuarea!! 😘❤️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Așa e, Ina! ☺️
Am inceput să scriu continuarea și cred că mâine o voi publica.
Îți mulțumesc mult! 😘❤️❤️
ApreciazăApreciază
E foarte tare Doinița, dacă poate ignora iminența zmeului, în favoarea unui bine imaginar… ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
E curajoasă ca Sânziana lui Pepelea, Issa! 😉
Și binele imaginar adeseori se simte real… ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ne-a adunat CuVântul Solar de pe Venus, Uranus, Jupiter si Marte, pe Terra sa sa construim o (999)Noua unA societate, în întelegere, armonie, bucurie, pace, iubire, fericire, prin AAAE în …LIBERTATE. 🙂
ApreciazăApreciază
Eu cred că de pe Lună am aterizat pe Pământ 😉 , fiindcă astrul acesta guvernează semnul sub care m-am născut. Deși îmi sună bine și Venus, doar am venit pe lume într-o zi de vineri… 🙂
Glumesc, desigur, m-a înveselit descrierea ta dinainte, cea a visătorilor autentici…
ApreciazăApreciază
Am remarcat si eu ca se înmultesc membrii clubului (OMVEV) însa, direct proportional, si cei din O pozitie apar, ca ciupercile dupa ploaie. 🙂 😀 ))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
N-am venit toți de pe o aceeași planetă, așa că-i firesc să fim diferiți…dar ca perspectivă asupra semenilor din celălalt club semănăm, în sensul că împărțim cu toții lumea în două: noi și ceilalți. :)))
ApreciazăApreciază
Intuiam eu ca îti va plăcea, deoarece, doar visatorii naturali, originali, autentici, iubesc astfel de melodii, iar din cât te cunosc, tu faci parte din aceasta organizatia mondiala a visatorilor extraterestri vizitatori, (OMVEV) cu capul în nori, cu parul în CuVânt si cu picioarele pe pamânt ! 🙂
ApreciazăApreciază
🙂 Adevărul e că mă simt ca venită de pe o altă planetă. Numai că aici, în universul blogosferei, dragă Iosif, am întâlnit și încă mulți visători, ca mine. 🙂 Îți mulțumesc încă o dată, pentru niște cuvinte care mi-au atins sufletul! Mulțumesc mult!!
ApreciazăApreciază
Fain episodul cu nea’ Zmeul, iar clipul încheie magnific aceasta scurta secventa ! Merci !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îți mulțumesc mult, Iosif! Dacă ai ști cât de mult îmi place melodia aceasta în interpretarea Larei Fabian! Mulțumesc și pentru reamintire! 🙂
ApreciazăApreciază
… în care se vede că lupul își schimbă… numele, dar năravul ba. 🙂 Noroc că era Primăvara în zonă.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu mai avea nici amintirile, pentru a învăța din greșelile trecutului, așa că era iar el însuși. 😉 Și da, noroc cu Primăvara. 😘
ApreciazăApreciază
Aaah, ce repede s-a terminat fragmentul ăsta. Abia aştept continuarea!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îți mulțumesc mult, Potecuță! Tare mă bucură aprecierile tale! ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
L-am încheiat așa pentru că mi-am dorit ca finalul să fie o melodie… Think of Me, ce era în consonanță cu ultimele gânduri ale fetei, dar -din păcate- clipul nu este acceptat de wordpress. Voi mai încerca să-l aduc aici, în comentariu, poate îl acceptă așa:
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Dar vad clipul. S-o fi remediat între timp. Excelentă ilustrarea muzicală. Bravo!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îți mulțumesc, Jo! 🤗❤️
ApreciazăApreciază