Mi se pare fascinant psihicul uman, cu misterele sale care ne surprind de fiecare dată când le descoperim. Nu sunt psiholog și nici medic, însă mi-am dorit dintotdeauna să cunosc tot ce se poate ști despre cum funcționează mintea noastră și de ce uneori facem alegeri care ne surprind și pe noi înșine.

Probabil ați auzit despre afecțiunea enunțată în titlu, iar dacă nu, am să vă povestesc un pic despre aceasta. Eu însămi am aflat despre ea dintr-un episod al serialului Murdoch Mysteries, la care mă mai uit uneori, fiindcă îmi place, acțiunea sa având loc la sfârșitul secolului al 19-lea. Mă încântă felul în care eroii din film deslușesc mistere neavând tehnologia zilelor noastre și găsind mereu alte și alte moduri inedite, din care, recunosc, mai și învăț cum se rezolvau toate acestea pe vremea străbunicilor noștri.

În episodul despre care vorbeam în paragraful anterior, apare o tânără de vreo 20 de ani, ca martor al unei crime, dezvăluindu-ni-se ulterior că mai asistase și la o alta, înfăptuită pe când ea avea doar 3 anișori. Personalitatea sa multiplă iese la suprafață în momentul în care intră în scenă doctorița Ogden, care semăna (se pare, izbitor) cu mama tinerei, iar această asemănare a scos la iveală copila de 3 ani, ce asistase la uciderea mamei sale.

Adresându-i-se acum ca unui copil mic, dr. Ogden (care cunoștea, desigur, această afecțiune) reușește să o determine pe „micuță” să-i povestească tot ceea ce a văzut în urmă cu 17 ani. Însă acestea două nu erau singurele personalități ale fetei, ci mai exista și o a treia, care apărea atunci când aceasta sesiza un pericol iminent, transformându-se de îndată într-o apărătoare a personalității victimă. Fiecare dintre cele trei personalități avea un alt nume, de parcă ar fi fost trei spirite diferite captive într-un același trup…

M-am tot întrebat și nu numai în ultimul timp dacă nu cumva cineva, care are două sau mai multe conturi pe o aceeași rețea de socializare, suferă de o afecțiune psihologică, soră a celei despre care am povestit mai înainte. Zic soră fiindcă nu e chiar același lucru, dar e tot o nevoie de a se dedubla pe sine însuși.

Un psiholog probabil că ar ști să-mi răspundă la această întrebare, deși, dacă este reală, afecțiunea a apărut odată cu rețelele de socializare și, prin urmare, e nouă.