E miez de toamnă aurie
Ce bate viu spre ruginie
Când pe fereastră-n zori de zi,
Privesc și… aș mai tot privi!
🍂
Visez senin zâmbind spre înainte,
Mai mult sau mai puțin cuminte,
Când zorile mă-ndeamnă, jucăuș,
Să mă comport ca un copil ghiduș.
🍂
Iar eu pe plac le fac… uite așa,
Țesând din visuri roză peruzea,
(Nu albăstruie, nu, și nici turcoaz)
Să-mi fie… o lumină pe fericit obraz!
🍂
Și să-mi rămână pururi fermecată
Și-n basmele cu A fost odată,
Și-n suflet și în minte, și-n cuvinte,
Să-mi scrie bucurie-n dulcea luare-aminte!
©Cri
***
P.S.: Cuvintele tale de aici, dragă Potecuță, mi-au fost de astă dată muză. Și-ți mulțumesc!
🌞
Fericirea dintr-o clipă 
8 răspunsuri la „Octombrie și zori de zi”
Aaah, Cri! Ce bucurie mi-ai făcut! Îți mulțumesc din inimă!
Ce frumos curg cuvintele!
Să îți fie mereu precum vrea sufletul tău!
ApreciazăApreciază
Îți mulțumesc din toată inima, Potecuță! ❤️ Mare bucurie mi-ai făcut și tu cu aceste gânduri calde și atât de… pline de lumină! Te îmbrățișez cu drag și la fel îți doresc! 🤗😘🌹
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Te pup, draga mea!
ApreciazăApreciază
😚🤗
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Imi place aureola de culori si emotii generate de poezia ta!
Multumesc frumos, draga Cri!
Zile infinit inspirate! Te pup! ❤️😘
ApreciazăApreciază
Îți mulțumesc tare mult, Suzana! M-ai bucurat mult, mult cu ce mi-ai scris…🤗
Zile mereu senine și foarte, foarte fericite să ai! Te pup și eu, cu drag! ❤️😘
ApreciazăApreciat de 1 persoană
💛
ApreciazăApreciază
💕
ApreciazăApreciază