Ce-i inima? O floare,
pe care cade-n ploaie…
o lacrimă? Mai multe,
și-i ofilesc dalbe petale.
*
Așa-ți spun toți poeții,
vorbind despre iubire.
Ei nu simt, nătăfleții,
că-i pură născocire.
*
Căci de-ar trăi iubirea,
aia – de e adevărată,
n-ar mai visa la dânsa
și ar iubi curat o fată.
*
Dară ei mint, nebunii,
și-o amăgesc pe Ea,
ce-și plânge nemurirea,
căci e numai o… stea.
*
Și-ar vrea să-i fie muritoare,
să-și stingă focul viu al inimii,
cu zâmbete și c-o îmbrățișare,
ferice să se piardă prin… beții.
*
La fel și muza – făptură înaripată,
iarăși și iarăși ignorată de poet
și folosită numai când el scrie,
speră la… sărutare. Veșnic, desuet.
*
Însă poeții nu știu să iubească
stele, sau muze, ori (măcar) femei.
Visează doar iubirea aia închipuită,
ce este pură, dar și plină de scântei.
©Cri

28 de răspunsuri la „Înscris pe-o floare”
Mereu se intampla asa. Un fragment muzical, o imagine, un cuvant si cuvintele prind
sa zboare pe hartie.
Dragostea este atat de greu de surprins in cuvinte, dar daca asta se intampla, inseamna ca
perfectul miracol s-a produs…
Frumoasa impletirea de idei, Cri!
Multumesc mult! ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Exact așa se întâmplă, Suzana. 🙂 Chiar azi-dimineață, ascultam o melodie (tot despre iubire 😉), iar în mintea mea s-a născut începutul unei poezii: „Ce e iubirea oare? / Un gând ce-a-nmugurit, / Un vis frumos și dulce, / Miracol împlinit.” De obicei, uitam versurile până ajungeam la serviciu, dar uite că nu și de astă dată, ceea ce-mi spune că poezia aceasta își dorește mult să fie scrisă. Poate diseară, dacă voi reuși să-mi fac timp, sau mâine dimineață, dar o voi continua. 🙂 Și m-a surprins tare plăcut cuvântul „miracol” din comentariul tău, ce se regăsește -după cum vezi- și în versurile dinainte. Fiindcă așa e percepută iubirea. ❤️ Eu îți mulțumesc tare, tare mult!! Cu mare drag, te îmbrățișez.🤗
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Imi place poezia. ❤ Mult imi place.
O inima cu cicatrici e o inima care a trait intens, a simtit viata.
Poetii isi canta sau isi plang dragostea impartasita/neimpartasita in versuri; iubirea lor pentru "ea" sau pentru "el" (dupa caz) poate fi eterna, chiar daca se termina "din partea cealalta". 🙂 Intr-un fel, chiar si neimpartasita, dragostea aduce binele si frumosul in lume – uneori prin versuri de suflet.
Imbratisari. ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Diana, mi-ai amintit de mine îndrăgostită… 🙂 Parcă aveam aripi, chiar dacă iubirea nu-mi era întotdeauna împărtășită. Pentru un timp, fix așa se simte. Și noi suntem mai buni și mai frumoși în acele momente… magice. Chiar dacă să fim buni și frumoși e în natura noastră😉, lumea din jur tot percepe o diferență atunci și devine, la fel, mai bună și mai frumoasă, pentru că binele generat de iubire reverberează la fel ca acest nobil sentiment. Și sunt de acord cu tine, iubirea poate fi eternă chiar dacă se termină din partea cealaltă, fiindcă nu iubim condiționat, altfel n-ar mai fi vorba de iubire….
Îți mulțumesc din suflet pentru bucuria pe care mi-au adus-o în inimă cuvintele tale!❤️Vezi, până și să citești despre iubire e un dar de suflet, sinonim cu iubirea însăși!❤️ Te îmbrățișez, la rându-mi, dorindu-ți să ai o zi în care magia iubirii să te însoțească pretutindeni!!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Cu poeții e ca cu popa, nu trebuie să faci ce scriu ei, ci, mai degrabă, ce fac aceștia… 😀💙💙💙
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😀Nostim tare ce spui tu, Issa, și mult adevăr acolo..! Era o poză pe facebook, cu Zendaya adolescentă și cu un text, care se traducea cam așa: „Zendaya și-a dat seama cu mult timp în urmă că o relație fără încredere e ca un telefon fără semnal. Și ce facem cu un telefon fără semnal? Ne jucăm pe acesta!” Nu știu cum să aduc poza în comentariu, dar o poți vedea pe facebook-ul meu, e printre ultimile distribuiri. Așa și cu popii, unii nu toți… și, la fel, cu unii poeți, care scriu fără a simți cuvintele, altfel atitudinea lor din viața de zi cu zi nu le-ar contrazice pe acestea. Fix ca-n cazul popilor, zic iarăși. 😉
💙💙💙 Din toată inima îți mulțumesc pentru zâmbetul matinal! Mi-ai înveselit ziua toată, așa simt că va fi…🤗😘
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Asta mi-am și dorit, să zâmbești… :))) 💚💚💚
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Îți mulțumesc tare mult, încă o dată!! 💚💚💚🤗
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Păi de aia-s poeţi, că-şi pun toată iubirea-n rimă şi nu le mai rămâne nimic şi pentru „ea”. 🙂
Foarte mult mi-a plăcut!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Potecuță, cuvintele tale mi-au amintit de o poveste pe care ne-o spunea mama. Eu am o soră mai mică și înainte de a veni ea pe lume, tata i-ar fi spus mamii că nu-și mai dorește un alt copil, fiindcă dânsul nu va putea să-și împartă dragostea între noi două. 🙂 Iar mama a zâmbit și i-a răspuns că iubirea este singura pe lume care, deși se împarte, nu se epuizează vreodată, fiindcă nici nu se împuținează pe măsură ce o dăruiești, ci dimpotrivă, se multiplică, reverberând de la un suflet la altul. De aceea iubirea este considerată magică. 😉
Îți mulțumesc din toată inima! Te îmbrățișez cu drag și-ți doresc să ai o zi cu multă, multă iubire în ea!! ❤
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Doamne, ce frumos! M-ai emoţionat iar! Deosebit răspuns!
Mulţumesc, draga mea! La fel îţi doresc, cu tot dragul meu!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Și eu m-am emoționat acum… Îți mulțumesc mult, mult, încă o dată!! 🤗😘
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am vrut să zic ceva, (de bine) dar m-am oprit la tocata lui Paul Mauriat. De-a dreptul fantastică !
Mulțumesc mult, Cristina !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Tocata mi-a fost muză, Ștef. 🙂 M-am surprins fredonând-o (în gând, fiindcă doar acolo îmi sună bine 😉) și apoi am căutat-o pe YouTube, pentru a mă bucura deplin de acordurile sale. Mă bucur nespus de mult că ai îndrăgit-o și tu! Ne povestește și despre primăvară parcă, nu-i așa? 😊
Și eu îți mulțumesc din suflet pentru popas și cuvinte! O zi frumoasă cu adevărat să ai!!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mă bucur că am descoperit acest artist și pe Spotify.
Cu mult drag !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Și mie tot pe Spotify îmi place să ascult. 😊
ApreciazăApreciat de 1 persoană
oh, da! acum stiu de ce muza vine si pleaca. se simte tradata.
folosita si chemata doar atunci cand ramane un gol.
nu-i corect! 😊
frumoase versuri! felicitari!
❤️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Sigur că nu-i corect…😉 De aceea am empatizat și eu total cu diafana muză, pe care-i musai, știu acum!, s-o prețuiesc mai mult, să nu se mai simtă vreodată ignorată.😊
Îți mulțumesc din inimă, Ami, pentru frumoasele-ți gânduri! Te îmbrățișez cu drag!!❤️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
nabadaioasa muza asta! 😊
imbratisari, Cri! zi senina!
♥️♥️♥️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
♥️♥️♥️😘
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Asta-i valabil numai pentru poeți? Nu și pentru poete? 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Doar pentru ei, Jo, și nu pentru toți poeții, firește… 😀
Îți mulțumesc frumos pentru cuvinte!❤️
ApreciazăApreciază
❤️ Ceartă-i, Cristina! Ceartă-i! 🙂
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Cineva tre’ să-i tragă de mânecă, Jo, să-i trezească odată la realitate. 😀 Vorbindu-le -bineînțeles- în versuri, adică pe limba lor, a Oximoronilor ăstora. 😉
ApreciazăApreciat de 2 persoane
😀 Exact!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😘❤️
ApreciazăApreciază
mult adevăr și un strop de amărăciune în versurile tale, Cri. Ce început frumos! Dar și continuarea, ce cade-n ploaie până la tunetul de final. Bucuros să te recitesc! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îți mulțumesc din toată inima, Mihai! Ascultam dimineață melodia de la final, iar apoi muza nu mi-a mai dat pace până n-am așternut versurile acestea pe hârtie… 🙂 Îți mulțumesc mult, mult, încă o dată, pentru caldele-ți cuvinte, fiindcă eu încă mă cam îndoiesc de condeiul meu…și mi-a făcut tare bine să le citesc! 🙂
ApreciazăApreciază