De două zile-mi plouă
mai mult portocaliu…
Până și boabele de rouă
colorează totu-n arămiu.
*
Deși-i firesc să îmi mai fie
amurgul – vis de portocală,
când soarele pe cer răsare,
tot nevăzut e pe a zilei coală.
*
Căci norii grei se tot adună
și-s iarăși toți la fel, portocalii
cu arămiu. De ziua poa’ să apună,
punând pe cer, pe câmp, niște făclii.
*
Iar gândul care, astăzi, viu renaște
priveliști reci și aparent arzânde,
dar nu clocotitoare, nici celeste,
e numai ‘ici, nu-i ‘colo, da-i oriunde.
*
Căci îl purtăm în suflet și în minte,
ca pe-un miraj, da-i încă nenăscut,
ce ar evolua frumos și, din cuvinte,
crea-va un vis dalb, ades’ neprevăzut.
*
Când lumea toată alb îngână,
abisul cel -mai nou- portocaliu
devine alb, prin apriga furtună.
Sau zbor de licurici – miracol viu.
©Cri
Fericirea dintr-o clipă 
27 de răspunsuri la „Portocaliu”
Minunate versuri, minunată perspectivă! 🧡
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îți mulțumesc frumos! 🧡 Auzisem la știri, în acea dimineață, despre un nor cu praf venit tocmai din Sahara care urma să treacă și pe deasupra României. Și cum, în ajun, văzusem poza asta cu norii cei portocalii, mi-am zis ia să mă joc eu un pic, cu… rime! 😀 Mă bucur tare mult că ți-au plăcut! O zi minunată să ai!! 🤗
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ce versuri frumoase! Superb peisaj zugravit in cuvinte!😘🤗
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îți mulțumesc din suflet, Ștefi! ❤️
M-am jucat un pic, adăugând portocaliu și-n lumea mea interioară, iar apoi povestind mirajul ce s-a ivit în propria-mi minte, fotografia fiindu-mi muză, firește. 🙂
Te pup și îmbrățișez cu drag, la rându-mi!! 😘🤗
ApreciazăApreciază
Sa ai o zi minunata, colorata asa cum ti-o doresti!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îți mulțumesc, încă o dată, din toată inima, draga mea! La fel și tu!! ❤️
Vin acum pe la tine, să citesc ce ai mai publicat, fiindcă am avut două zile pline ochi, și până acum, uite că n-am reușit, deși am notificare chiar și de o poveste, cu care am să și încep. De-abia aștept… 🙂
ApreciazăApreciază
Te aştept cu mare drag în vizită „la tavernă”😂 ori de câte ori ai un mic răgaz. Mulțumesc pentru toate gândurile tale bune! 🥰
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu mare drag și, la rându-mi, îți mulțumesc pentru ale tale! 🥰
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Imi place Portocaliul tau! ❤️
Iti multumesc si pentru secventa din Veronica! In 2018 sau 2019 am revazut filmul si mi-a placut ca-n copilarie. Zilele trecute fredonam in gand „de trei ori peste cap” si ranjeam ca o tuta, pe strada, imaginandu-mi cum toti oamenii din jurul meu incep sa se dea peste cap de trei ori, fiecare in locul unde era. 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😀 Chiar acum am fredonat și eu, Diana, „De trei ori peste cap, har-lei-hap!” Sper că așa se scrie ultimul cuvânt, fiindcă nu mi l-a subliniat auto-corectul… Și mi-am imaginat, la rându-mi, oamenii mari făcând tumbe ca Veronica… Tare, tare mult mi-a plăcut imaginea! 😀
Îți mulțumesc din inimă pentru doza de bună-dispoziție, care mi-a înveselit dimineața, ziua! Și pentru bucuria de a citi că ți-a plăcut Portocaliul meu! ❤️❤️
P.S.: Eu și mai de curând am revăzut Veronica și, la fel, mi-a plăcut ca în copilărie. Cred că voi revedea și Dumbrava minunată, Mama, Maria Mirabela, fiindcă-i așa de plăcut când îmi mai dau voie să copilăresc, măcar un pic… 🙂 Pupici, cu drag!!
ApreciazăApreciază
Imaginea aceea este deosebita, iar poezia ta o reflecta minunat!
Multumesc mult, Cri pentru un moment deosebit! ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
De cum am zărit-o mi-a părut deosebită și mie, Suzana, și am simțit -pe dată- că-mi va deveni cât de curând muză. 🙂 Mai aveam nevoie doar de un impuls și, bineînțeles, de un strop de timp liber la dispoziție. Impulsul mi l-a dat o știre de la televizor, din acea dimineață, despre ploaia cea portocalie, care avea să traverseze și țara noastră, în următoarele două zile. Purta în ea nisip tocmai din Sahara, deșert ce se pare că s-a extins prea mult, în ultimii ani și -de aici- fenomenul neobișnuit. Așa că mi-am imaginat un univers portocaliu și cuvintele au început să curgă. Mă bucur nespus de mult că ți-au plăcut și-ți mulțumesc din suflet pentru popas și cuvinte!! Te îmbrățișez!! ❤️
ApreciazăApreciază
Are these your lines? Great lines. I had to translate them, as you know, but still, they bear a special connotation. Very aesthetic. Colour orange… Beautiful :)🧡
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Yes, these are my lyrics. 🙂 Thank you from the bottom of my heart, Olga, for your wonderful words…! These are a real balm for my soul!! 🧡🧡
ApreciazăApreciat de 1 persoană
🧡😊
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Suav, Crisule, bravo. Portocaliul îmi amintește de ceva incert, cineva mi-l recomandase odată, dar nu mai știu pentru sau de ce, oricum ideea era că liniștește spiritul culoarea în sine. Mai știu că m-am mirat atunci: eu, portocaliu?? Nu puteam s-o sufăr. Dar multe s-au schimbat. Portocaliu să fie noul alb!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Știam ceva similar despre sucul de portocală, că ar liniști mintea, bucurându-ne simțurile. 😉 E interesant ce-mi spui despre culoarea în sine… Uite că eu nu am nimic portocaliu în garderobă, fiindcă -la fel ca tine- nu mă vedeam purtând această culoare. Dar cred în (super)puterea culorilor și albastrul -de pildă- mă liniștește, iar roșul mă trezește la viață, dacă pot spune astfel. Poate că e timpul să testez portocaliu. 🙂 Vorba ta, să fie noul alb! Cine știe de unde ia naștere chiar un trend? Da, îmi voi dărui ceva portocaliu, sau poate-mi aduce iepurașul, că tot e Paștele aproape… 🙂
Issa, îți mulțumesc mult, mult, pentru gândurile tale, care m-au bucurat nespus! ❤️❤️
ApreciazăApreciază
E frumoasă tare ploaia ta portocalie peste gânduri şi e aducătoare de speranţă!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îți mulțumesc tare, tare mult, Potecuță! ❤️
Ador ploaia, fiindcă ea nu doar spală, ci și împrospătează aerul care-i și mai poluat de războiul de-atât de aproape… Prin urmare, prezența ploii eu o percep ca pe o binecuvântare, un dar de Sus, menit a ne mai purifica până și gândurile cele prea abătute… Și-i portocalie din cauza norului aceluia ce vine tocmai din Sahara, despre care am auzit la televizor că ar fi ajuns deja în țară, poleind totul -pe unde a trecut- cu un praf portocaliu. Și da, ploaia mea s-a dorit a fi și aducătoare de speranță, după cum ai și simțit-o.
Te pup cu drag!!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Toate acestea de la fotografia aceea super? Bravo, Cristina. Sunt impresionată. Imi place visul dalb din final. O speranță subtilă la pace, nu? ❤️ Să te audă Dumnezeu!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, Jo, fotografia mi-a fost muză. Dar nu numai ea, ci și ceea ce auzisem la știri, în acea dimineață, despre norul acela care poartă și nisip portocaliu, venit tocmai din Sahara și care urma să traverseze inclusiv țara noastră, fiind -în acel moment- pe deasupra Timișoarei. Empatica de mine l-am simțit, de parcă m-aș fi aflat pe acolo… Iar apoi mi-am amintit de poză și am simțit impulsul de a scrie ceva. Și da, ai simțit iarăși bine, versurile mele s-au dorit și un vis de pace. Să ne audă Cel de Sus, că bine zici, gândurile noastre la unison cu dor de pace!
Îți mulțumesc din tot sufletul! Te îmbrățișez!! ❤️
ApreciazăApreciază
Ouch! Care-i situația cu norul ăla? A trecut deja de țara noastră? Să stau în casă zilele următoare?
ApreciazăApreciază
Nu mai știu nimic de acel nor, dar cred că a trecut.., alaltăieri dimineață m-am uitat ultima oară la știri și spunea că trece în cel mult două zile, parcă, sau o zi? Nu mai știu. Dar cred că, prin parc, datorită copacilor, nu mai ajunge aerul poluat până la trecători, iar tu pe aleile unui parc te plimbi, nu?
ApreciazăApreciază
Yep. Deci pot să profit de soarele ăsta cu dinți azi. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu zic da! 🙂 Și-ți urez plimbare plăcută!!
ApreciazăApreciază
Frumoase versuri. Are asa o rezonanta aparte cuvantul „aramiu”.
Si cantecelul imi aminteste de piticotul meu mai mare (acum liceean) cand se uita aproape neincetat la Veronica.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îți mulțumesc din toată inima, Niko! ❤️
Tot împreună cu un piticot m-am uitat și eu, de curând, la acest film, care mi-a plăcut la fel de mult ca în copilărie. 🙂 Uneori, ne simțim iarăși copii, mai ales când avem pe aproape un prichindel, alături de care ne bucurăm și noi la fel de tare ca el… 😀
ApreciazăApreciază