Bolnav de carte
O carte, odată scrisă,
nu produce imunitate la scris.
Te vei îmbolnăvi de microbul
cărții următoare.
Și tot așa
ca o veșnică stare de gripă,
cu un milion de rădăcini
de microbi.
(Sursa: Facebook, pe pagina Culturapemedia)
Poezie de Marin Sorescu
Fericirea dintr-o clipă 
26 de răspunsuri la „Poezie de Marin Sorescu”
Mulțumesc! Nu știam poezia!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Și eu doar ce am descoperit-o. Cu mult drag, Licurici! 😘
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cartile si fotbalul, o, da, am ambii microbi, he he. ❤️
ApreciazăApreciază
Din cât am reușit să te cunosc, Ana, și scrisul îți e microb. 🙂 Ne tot răsfeți, încondeind cuvinte cu măiestrie! ❤️❤️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cuvintele acestea ma umplu de bucurie. Multumesc! ❤️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mă bucur dacă ți-am adus bucurie spunând doar ce gândesc. Cu mult drag! Te pup!!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
… știa Sorescu ce știa… ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Știa, Issa! 🙂 Când am citit prima oară poezia, m-am gândit la tine… ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
off, chiar mulțumesc de gîndul bun, Cris ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
🤗❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ce frumos! Nici eu nu o știam, îți mulțumesc pentru ea, Cri!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu mult drag, Potecuță! ❤
ApreciazăApreciază
Da, am și eu microbul ăsta în mine. 🙂
ApreciazăApreciază
Și eu, Jo. 🙂 Chiar mă gândeam că blogosfera este, până la urmă, o colecție de cărți și de articole, doar că în format electronic. 🙂 Cu alte cuvinte, o bibliotecă altfel.
ApreciazăApreciază
Yep. De aceea ne întoarcem iar și iar. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
❤
ApreciazăApreciază
frumoasa tare poezia asta! N-o stiam!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nici eu n-o știam, Ștefi, și m-am bucurat mult s-o descopăr! 😊❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
ce frumos! Nu știam poemul. Ce-i drept, ar trebui citit mai mult Marin Sorescu, chiar merită. 🙂 mulțumesc pentru întâlnirea cu poemul, Cri!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu-i așa că-i o lectură tare plăcută? 🙂 Și mie îmi place mult Marin Sorescu, datorită înțelepciunii din cuvintele sale. Cu mult drag, Daniel! Mulțumesc la rându-mi, pentru vizită și cuvinte! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Frumoase versuri…din păcate cărțile au început să devină un lux. Și chestia asta mă doare cel mai mult. Când eram studentă puteam să-mi cumpăr măcar o carte pe săptămână. Acum nu prea mai am fericirea asta….
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Așa e, în zilele noastre, cărțile au cam devenit un lux. Și pe mine mă doare asta, Liana, iar cuvintele tale mi-au amintit de o carte, Biblioteca de pe Lună, de Francesc Miralles. Ți-o recomand din toată inima, dacă nu ai citit-o. Sper să fie și în format PDF, deși nu e exagerat de scumpă (29 de lei la Cărturești). 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
O să îi spun fie-mii să o caute și să mi-o cumpere și mie, că de…dezavantajul orașelor mici e că mai plătești și transportul, că-n unica librărie din oraș găsești doar manuale, cărți de bucate, „iubiri de poveste” și vreo 2-3 cărți polițiste, dar cam atât 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Avantaje și dezavantaje există întotdeauna, oriunde am locui. Iar un oraș mai mic are principalul avantaj poluarea scăzută sau aproape inexistentă. 🙂 calitate de necontestat, la care se adaugă liniștea, pe care eu una o ador. Fiica ta cred că o va lua în dublu exemplar, după ce va citi vreo recenzie 😀 Merită!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cred ca e valabil si pentru cartile citite 😊
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Daaa, că bine zici! 😊
ApreciazăApreciat de 2 persoane