Mi-e dor de cine credeam că ești

„Nu-mi lipsește ceea ce ați arătat că sunteți, mi-e dor de ceea ce credeam că sunteți.” (Alda Merini)

Am tradus citatul dinainte, din italiană, cu ajutorul traducătorului încorporat pe site-ul WordPress și nu l-am mai cosmetizat, deși nu-mi sună prea bine românește, însă mi-a plăcut gândul pe care-l transmite acesta. Dar și provocarea Stefaniei Spaziani (yourbordeline, TYT) de a compune un text care să conțină aceste cuvinte.

De fiecare dată când cunoaștem pe cineva, noi ne creăm în propria minte o imagine virtuală a acelei persoane. Cum credem noi că este aceasta. Ne ajută, în acest sens, atât cuvintele sale, cât și „ne-cuvintele”. Mai mult, ne raportăm întotdeauna și la propria experiență de viață, aplicând lecțiile pe care ni le-am însușit. Trist e că, pe lume, mai există și oameni ce par „pâinea lui Dumnezeu” și sunt „lup(i) în blană de miel”. Despre ei cred că ne povestește citatul cu care începe acest articol, fiindu-ne întotdeauna dor de frumosul (real sau imaginat de noi) din oameni. Acesta ne lipsește și de acea stare de bine pe care am simțit-o ca pe o binecuvântare (interacționând cu celălalt) ne e tare, tare dor.

Scriind, mi-am amintit de-o melodie frumoasă, ce-mi pare acum potrivită ca încheiere:

12 răspunsuri la „Mi-e dor de cine credeam că ești”

  1. Eu însămi am o încredere nețărmurită în oameni… până la proba contrarie. 🙂 Laura Stoica! Draga de ea. Este una din cântărețele mele preferate. Nu-mi vine să cred ce sfârșit tragic a avut. 😦

    Apreciat de 1 persoană

    1. Jo, am cunoscut oameni buni cu adevărat, care se simt din prima că sunt așa, din comportament și din faptele lor bune… 🙂 Dar mai există și oameni care din cuvinte și declarații ne par doar a fi buni, sau „ne fac din vorbe”, după cum spune o vorbă veche. Cu siguranță, am întâlnit cu toții și și.
      Daaa, pe Laura am îndrăgit-o și eu mult, dar melodia aceasta nu i-o știam și am descoperit-o doar datorită unei emisiuni de pe ProTv. Tristă soartă a avut biata Laura, într-adevăr… să sfârșească atât de tragic. 😦

      Apreciază

  2. Am întâlnit în virtual multi, dar majoritatea s-au ascuns, ori mi-au blocat comentariile, însa mi-ar place sa ma confrunt cu ei face to face, sa le scarman putin blanurile falsitatii si ipocriziei, prin care manipuleaza turmele inocente ! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    1. Iosif, părerea mea este să ai încredere în justiția divină, fiindcă nu te vei simți mai bine dacă-ți faci singur dreptate, sau încerci a fi un justițiar. „Doamne Doamne are grijă ca fiecare să primească înzecit înapoi ceea ce a dat” zicea bunica mea și era o femeie înțeleaptă. 🙂

      Apreciat de 1 persoană

      1. Pai, tocmai pentru ca am toata încrederea în Dumnezeul meu,de aceea ascult de El, nu de parerea, validarea, aprecierea,si judecatile pamenilor, facând voia Lui în ascultare de Cuvântul AAAE, asumându-mi toata responsabilitatea vorbelor si faptelor, stiind ca omul este o fiinta corupta, înca de la începutul conceptiei lui, pierdute în negura istoriei evolutiei vietii rational-sentimentale de pe Terra, iar încrederea în om seste cel mai mare blestem posibil ! 🙂

        Aşa vorbeşte Domnul: „Blestemat să fie omul care se încrede în om, care se sprijină pe un muritor şi îşi abate inima de la Domnul ! Căci este ca un nenorocit în pustie şi nu vede venind fericirea; locuieşte în locurile arse ale pustiei, într-un pământ sărat şi fără locuitori.

        O seara si un sfârsit de saptamâna binecuvântat, draga Cristina !

        Apreciat de 1 persoană

        1. Cuvintele acestea mă pun pe gânduri, Iosif, dar… cum eu însămi mi-am plătit toate cele rele, chiar făcute fără de voie, din naivitate, mă gândesc că și lupii au plățile lor. Tot Domnul ne spune să nu pedepsim, ci să lăsăm în seama Sa aceasta.
          O zi și un sfârșit de săptămână binecuvântat îți doresc și eu!😇

          Apreciază

  3. Îmi apar suprapuse postarile tale si am scris comentariul initial la precedentul articol. 🙂
    Mie îmi este tare dor sa întâlnesc lupi în blanuri de miei, miorite, oi sau capre, sa ma hârjonesc cu ei, simtindu-i de la distanta dupa ochii lacomi, ce le scapara scântei ! 🙂 )))

    Apreciat de 1 persoană

    1. Am văzut, dar nu-ți face probleme, fiindcă îl voi șterge pe celălalt. Sunt erori de software. Și mie îmi apar uneori suprapuse postările.
      Dacă îți e dor, îți doresc să-i întâlnești! 😀

      Apreciază

  4. De multe ori, proiecţia ne orbeşte şi nu mai vedem nimic din ce e cu adevărat persoana din faţa noastră. Putem să fim orbiţi şi de o părere greşită şi să nu-i mai vedem frumuseţea.Se poate şi invers. Niciuna nu e de preferat.

    Apreciat de 1 persoană

    1. E adevărat, Potecuță, și ai dreptate, niciuna nu e de preferat! 😘

      Apreciază

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe