Am adunat în minte
cât fac unu plus unu
și-a rezultat, cuminte,
un doi și nu tot unu.
*
Mi-am amintit și că-n iubire,
se mai obține și-un alt rezultat.
Dar și că este temporar acesta,
căci se preschimbă-n doi (ne-ntârziat).
*
De vă-ntrebați acum… Ce legătură
siropul cel de vișine-o avea
cu astă dalbă cuminecătură?,
răspunsul este simplu… Baclava!
*
Nu e o glumă, eu tocmai am mâncat
o baclava-minune și însiropată…
ghiciți cu ce? De nu, vă zic imediat:
Cu deliciosul siropel de vișinată!
*
Da, ați citit corect, căci am simțit,
pe limbă, o micuță pișcătură
de-alcool. Când am gustat-o, m-a vrăjit!
Și încă de la cea dintâi îmbucătură.
*
Și-atunci, pe dat’, mi-am amintit
de o poveste minunată, de iubire.
Dar care, fără îndoială, c-ați ghicit
cum s-a topit și-a amorțit în amintire.
***
Fericirea dintr-o clipă 
28 de răspunsuri la „Sirop de vișine”
Versurile tale mi-au lăsat gura apă! ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Adevărul e, Roxi, că -fiind povestea unei prăjituri, pusă pe versuri, și cu ingrediente ce ne plac și ne inspiră, reiese (clar!) o poezioară ce ne activează papilele gustative și începe să ne plouă în gură. 😀
Îți mulțumesc mult! Acum și eu aș mai vrea o porție! 😉 ❤
ApreciazăApreciază
Mi-ai dat idei ! 😉
De ce nu cu vișinată, cu afinată sau altele….😅
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😄 Mă bucur, Ana! Cu siguranță, este bună și cu afinată, sau altele…vorba ta! 😉😘
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Minunat ! 🙂
Alioșa ! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îți mulțumesc, Alioșa! 🙂
ApreciazăApreciază
Combinaţia asta m-ar convinge şi pe mime să gust din baclava. Ar fi o premieră 🙂
Tare dulci versurile tale.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îți mulțumesc, Potecuță! 🤗
Nu mai scrisesem demult o poezie și am simțit că ar fi timpul pentru una, mai ales că m-a înveselit… gustul baclavalei. 😃
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ce joc simpatic! Am simțit gustul de baclava, dar nici de la vișinată nu mă dau înapoi, cât aș fi de Cireșică! 😅
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Și eu ador ambele gusturi, Cireșică! 😅
Dar uite că și combinate ar merge. Și încă atât de bine, încât mi-au inspirat o poezie. 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cred că nu-mi rămâne decât să-ncerc și-n realitate! 😃
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, da, încearcă! La mine, o colegă de serviciu a experimentat și ne-a surprins, din fericire, plăcut. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Acum chiar mi-e poftă! :)))))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
:)))))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc!! 💕
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ce asociații facem câteodată! Pana la urma e important ca amintirea sa fie dulce, nu amară.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Așa e, Jo, foarte important, chiar dacă se spune și că nu există bucurii pe care să ți le amintești fără a te întrista… ❤
ApreciazăApreciază
Asta-i o zicală bună pentru romantica de tine. Eu nu sunt romantică. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mă întreb uneori, Jo, dacă m-aș putea schimba, să nu mai fiu romantică, fiindcă nu-i chiar o fericire. 😀 💕
ApreciazăApreciază
Si să fii și tu banală și anostă ca mine?! Don’t be silly!!!!!!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Tu, banală și anostă, Jo? De unde gândul acesta?! Te știu doar din scrierile tale și tot pot spune că ești extraordinară! Și mereu alta. 🙂
ApreciazăApreciază
Având in vedere ca traduc diverși autori, iau ca pe un compliment acest ”mereu alta”. 🙂 Dar romantică tot nu sunt.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
S-a vrut a fi un compliment, Jo, cu sensul că mereu mă surprinzi (plăcut) fiind altfel decât mine, deși în gândire noi semănăm, dar cred că detaliul acesta, calitatea (sau defectul) de a fi romantică, îmi influențează întotdeauna alegerile și… uneori, dramatic. 🙂
ApreciazăApreciază
Așa, ne-ai împărtășit niște versuri dulci. Îți mulțumim !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu mult drag, Stef! 🙂
Și eu mulțumesc, mă bucură tare mult aprecierea din cuvintele tale! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mi-a făcut plăcere ! 🤗
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc încă o dată! 🤗
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu mult drag !
ApreciazăApreciat de 1 persoană