Inocență

„Toate relele acestei lumi își au sămânța în inocență.” (Ernest Hemingwai)

Mi s-a părut interesant acest citat, ce încheia un episod din serialul Minți criminale.

Așa să fie oare? „Dacă-ți permiți să glumești, oamenii nu te vor percepe serios. Dar acești oameni nu înțeleg, că există multe lucruri în fața cărora nu poți rezista fără o glumă…” spunea același Hemingwai și aici, știm cu toții că a avut dreptate. Gluma reprezintă o refulare în fața unei realități prea dure pentru a putea fi trăită în seriozitate. Când e încordat, omul râde, la fel, pentru a-și descărca astfel tensiunea acumulată.

Trăim niște vremuri cărora iată!, nici un cataclism mondial nu le poate schimba cursul într-unul care să ne readucă pacea, mai întâi în suflete și mai apoi și-n lume, fiindcă interese de tot felul primează, în continuare, iar inocenții sunt(em) rădăcina răului? Așa să fie oare? Da, la începutul secolului trecut, după cum reiese din primul citat și tot, da, în secolul nostru…

Mântuitorul s-a sacrificat pentru a schimba ceva, în urmă cu două milenii și, dacă El nu a reușit, prin căldura sufletului Său și iubirea Sa nemărginită, poate că nu aceasta este calea, ci Lumina ne va pătrunde în suflete altfel, prin grija pentru suflețelele inocente și nu chinuirea acestora, doar pentru că putem, ascunzându-ne în spatele tradițiilor și a credinței. Ocrotind inocența și prețuindu-i pe inocenți, ni se va deschide poate o nouă cale, salvatoare.

Am putea începe prin a nu mai sacrifica, în fiecare an de Paște, puiuții nevinovați cu numele de miei… ai Domnului. Ei nu se pot apăra singuri, dar e în puterea noastră, a fiecăruia dintre noi, să o facem. Pentru ei și, totodată, pentru noi înșine, fiindcă altfel, uite că ne pierdem lumea în Abisul Răului. Încercați să vă imaginați câți mielușei mor pentru ca Măria Sa Omul să celebreze Paștele și acum conștientizați că acestea nu sunt cifre, ci suflete nevinovate de… puiuți, chiar dacă nu ai omului. Tot astfel cum, în statisticile referitoare la pandemia mondială actuală, noi, oamenii, apărem doar ca… cifre.

Haideți să primim cu adevărat Lumina, înainte de a deveni prea târziu!

Hristos a înviat!

15 răspunsuri la „Inocență”

  1. Adevărat a Înviat! 🙏

    Apreciat de 1 persoană

  2. Nu prepar nimic cu carne de miel pentru Paşti, de foarte mulți ani! Nu sunt mare amatoare de carne, cred că aş putea trăi şi fără, dar asta nu va schimba cu nimic ceea ce se întâmplă la Paşti şi/sau Crăciun şi nu numai.
    Hristos a înviat!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Adevărat a înviat!
      Așa e, din păcate, doar există industrie, dar uneori cu o floare, deși nu se face, începe primăvara. Eu voi încerca din nou să renunț la carne, dealtfel, am și început. 🙂

      Apreciază

  3. Eu am încercat cândva să salvez brăduții. 🙂 Am să povestesc altădată…

    Apreciat de 3 persoane

    1. Da, și brăduții, Condei! Iar aici omul nu are nicio scuză, fiindcă pentru un parfum de brad nu merită să-şi distrugă ecosistemul. Din păcate, inocența poate fi criminală și astfel, a punctat bine Hemingway.

      Apreciază

  4. Sunt de acord cu tine în privința mieilor și de câţiva ani am renunţat la meniurile preparate din carne de miel. Știu că nu va scădea numărul celor sacrificați dacă eu nu mănânc, dar a fost dorinţa mea și o respect. Ai să mă întrebi de ce nu gândesc la fel în cazul păsărilor, porcului sau vitei. Uite că nu pot să-ţi răspund de ce nu simt aceeași milă și pentru ele.
    Adevărat, a înviat!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Mie îmi este milă, dar pur și simplu, nu pot renunța la carne și, de aceea, mă simt un pic ipocrită acum, după ce am scris acest articol, fiind tot suflețele nevinovate și puiul, porcul, vițelul. Am încercat să fiu vegană, dar nu mi-a reușit. Poate pentru că sunt gurmandă, iar cele mai gustoase mâncăruri sunt cele cu carne. Asta e viața, iar omul așa a fost lăsat pe pământ, ca omnivor.

      Apreciat de 1 persoană

  5. Am putea… dar cîți o fac…? Nu-s vegană și nici nu mi-a dat prin cap, atîta timp cît mi se pare degeaba. Dar n-aș suferi o clipă să nu mai fie carne sau mezeluri în magazine și asta ni se pare singura soluție… care iarăși n-are cine s-o pună în practică.
    Nu va tăia nimeni un mieluț mai puțin dacă nu mai mănînc eu, din păcate. Multe „tradiții” sînt niște anacronisme de neînlăturat 😦

    Apreciat de 1 persoană

    1. E adevărat, Issa. Nici eu nu sunt vegană, dar nici nu mai pot mânca miel de când am conștientizat că e un… copil al oii. Poate cineva „de la putere” ar putea da o lege, ceva, care ar fi o soluție ce ar combate acest genocid, fiindcă eu așa-l văd.

      Apreciat de 1 persoană

      1. Ăia de la putere ne-ar mînca și pe noi dac-ar putea…

        Apreciat de 1 persoană

        1. Din păcate, și asta-i adevărat… 😦

          Apreciat de 1 persoană

      2. Stai putin! Puiul e copilul gainii. Purcelul de lapte e copilul porcilor. Vitelul e copilul vacii. De ce sunt mieii mai speciali in viziunea ta? Si mie mi-e mila de ei, dar mi-e mila si de ceilalti. Nici eu nu sunt vegana… desi incerc sa mananc mai putina carne (pentru sanatatea mea, nu de mila puiutilor pe care nu-i intalnesc decat cand sunt ambalati la supermarket). Spun doar ca ar trebui ori sa ne fie mila de toti, ori de nici unul.

        Apreciat de 1 persoană

        1. Sigur că ar trebui să ne fie milă de toți, Jo. Și mie îmi e, am dat doar un exemplu cu mielul. E trist, dar suntem carnivori și mulți. 😦

          Apreciat de 1 persoană

          1. Asa este. Poate daca am fi avut mai mult respect pentru toate fiintele vii nu am mai fi fost acum in plina pandemie.

            Apreciat de 1 persoană

            1. Cu siguranță, atitudinea noastră ne-a adus aici. Sau felul în care am evoluat ca specie, în detrimentul altor viețuitoare ale planetei.

              Apreciat de 1 persoană

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe