…pe care am preluat-o de la prietenul Condei, însă „nu e nimic chinezesc, vă rog să serviți cu încredere și să vă contaminați numai cu voie bună.” Aceste cuvinte ale sale m-au hotărât nu numai să continui, ci și să dau voia bună mai departe, mai ales că la final și scrie un P.S., însoțit de „Nu predau această leapșă cu timbru poștal… O las așa, fără de adresă, pentru a o ridica oricine poftește.”

Prin urmare, permiteți-mi să mă prezint prin intermediul acestui CV amuzant!

*Dacă aș fi o carte, aș fi „Basme” de Wilhelm Hauff, care sunt scrise într-un mod inedit și anume poveste în poveste în poveste și, cum viața mea de până acum a fost cam la fel, mi-am zis că mi-ar plăcea să fiu citită cu aceeași pasiune cum am savurat eu însămi aceste povestiri delicioase.

*Dacă aș fi un personaj dintr-o carte, aș fi Știe-Tot din „Aventurile lui Habarnam și ale prietenilor săi” de Nikolai Nosov. E o carte pentru copii, însă suflețelul inocent din mine încă o adoră și, la fel ca Știe-Tot, sunt însetată de cunoaștere de când mă știu.

* Dacă aș fi un film, aș fi „Lost in Austen”, în care eroina principală călătorește, în timp și printr-un portal magic, într-o carte a lui Jane Austen. Mi-ar fi plăcut să trăiesc în acele vremuri, atât de frumos surprinse în scrierile sale de cunoscuta autoare.

* Dacă aș fi o țară, aș fi Irlanda, fiindcă mi-ar plăcea să cunosc un spiriduș din folclorul irlandez, numit leprechaun (în irlandeză: leipreachán). Legenda spune că… „Un leprechaun își petrece tot timpul pentru a face de zor pantofi și pentru a depozita toate monedele sale într-o oală de aur, ascunsă la capătul curcubeului. Dacă este prins vreodată de un om, un leprechaun are puterea magică de a-i împlini trei dorințe în schimbul eliberării sale.”

* Dacă aș fi un instrument muzical, aș fi vioară, de care m-am îndrăgostit ascultând „Balada” lui Ciprian Porumbescu, cântată de o Stradivarius.

* Dacă aș fi o actriță, aș fi Medeea Marinescu, pe care o iubesc de când era drăgălașa Mirabela din filmul lui Gopo.

* Dacă aș fi un fenomen al naturii, aș fi curcubeu. (Tot pentru a întâlni un leprechaun.)

* Dacă aș fi un pictor, aș fi Leonardo da Vinci, datorită zâmbetului minunat, pe care doar a sa Mona Lisa îl are.

* Dacă aș fi o pictură, aș fi „Noaptea înstelată” a lui Vincent van Gogh, pentru care muză i-a fost acestuia Luceafărul, sau planeta Venus. Eu am venit pe lume într-o vineri, zi guvernată de acest astru ceresc.

* Dacă aș fi superputere, aș fi un gând bun ce ia naștere în mintea unui om rău.

* Dacă aș fi personalitate istorică, aș fi Regina Maria, ce scria în memoriile sale: „Şi ne privirăm faţă în faţă, poporul meu şi eu. Acesta a fost ceasul meu, un ceas ce n-a fost dat multor fiinţe pe lume, căci în acel ceas, scumpii mei români nu aclamau numai o idee, o tradiţie sau un simbol, ci aclamau şi o fiinţă pe care ajunseseră s-o înţeleagă. Străina venită de peste mări nu mai era străină. Era a lor…”

* Dacă aș fi animal, aș fi felină, iar răspunsul la întrebarea „De ce?” este aici.

* Dacă aș fi floare, aș fi Mâna Maicii Domnului, care nu doar împodobește garduri, ci le și parfumează divin, de unde cred că vine și numele său.

* Dacă aș fi poezie, aș fi balada Mioriţa, culeasă de Vasile Alecsandri.

* Dacă aș fi curent literar, aș fi modernism, datorită lui Mihail Sebastian. Știți piesa sa de teatru „Jocul de-a vacanța”? Eu am descoperit-o prin muzicalul lui Edmond Deda, un compozitor ce nu mai are nevoie de nicio prezentare.

* Dacă ar fi să aleg un motto, aș zice „Opusul dragostei nu este ura, ci indiferența”, la fel ca Elie Wiesel.

* Dacă aș fi sentiment, aș fi bucuria din clipă.

* Dacă aș fi verb, aș fi „a simți”, pentru că, în mintea mea, e sinonim cu „a fi” și cu „a trăi”.

* Dacă aș fi o calitate, aș fi răbdarea cu care „se trece marea”. Fiindcă nimic nu-i veșnic, și… „tot la zi ajunge și cea mai lungă noapte”, după cum a observat autorul Visului unei nopți de vară.

M-am dezvăluit prin cuvinte și mi-a plăcut să mă joc și să mă redescopăr totodată. Această leapșă mi-a părut un exercițiu minunat atât pentru neuroni, cât și pentru sentimente, fiindcă a avut darul de a scoate la lumină câteva amintiri plăcute.

La rândul meu, vă invit să preluați această ocazie extraordinară de a vă distra și, în același timp, de a vă bucura de o mai profundă cunoaștere de sine, prin rezolvarea acestui puzzle al personalității.

Fiind Ziua Dorului, închei cu o melodie dedicată acestui sentiment definit printr-un cuvânt pur românesc.