Ieșit-am la plimbare-n oraș – târziu, în prag de noapte,
scriind în gând cuvinte, ori pronunțându-le ca șoapte,
iar vremurile-mi tulburi s-au limpezit (așa, în mare),
când mintea-mi agitată țesut-a idei din ‘cea visare.
Nu era roz, albastră, nici albă, indigo, ori violet,
însă, avea într-însa un curcubeu prins în buchet
de visuri împlinite, speranțe, dar și realitate tristă,
depersonalizată, parcă. Și eu, cu nasul iară’-n batistă.
*
C-așa-i singurătatea, când ni se revelează
ca inutilitate. Și temeri, adiacent, creionează.
Un înțelept zicea odată că omului i-e bine
când este și folositor, dar și-mpăcat cu sine.
Iar altul, tot așa, zicea că fericit vei fi de-ndată
ce bucuri pe altcineva. E calea spre răsplată,
căci totul se primește ‘napoi, de-i rău sau bine
și mingea e la tine. Paseaz-o doar așa cum se cuvine!
Închei cu fundalul sonor care m-a ajutat în actul de creație. Eu l-aș tot asculta, fiindcă are acel efect liniștitor… Îl găsiți AICI, aproape de finalul capitolului al 3-lea din povestea Transtatalia, pe care v-o recomand din toată inima, dacă n-ați descoperit-o încă.
Fericirea dintr-o clipă 
12 răspunsuri la „Psihanaliză depersonalizată”
N-am timp de muzică, dar imagnea e perfectă pentru versurile tale. Iau din ele: ” fericit vei fi de-ndată / ce bucuri pe altcineva.” Îmi închipui că ești fericită acum, de vreme ce postarea ta m-a bucurat. ❤️
ApreciazăApreciază
Îți mulțumesc din suflet, Jo! ❤ Și sigur că sunt fericită citind că te-am bucurat. Am primit la rându-mi bucuria din cuvintele tale, înțelegând acum și mai bine proverbul „Dar din dar se face Rai”! Te îmbrățișez cu drag!!
ApreciazăApreciază
Gînduri liniștite de toamnă, Cris… ❤
ApreciazăApreciază
Îți mulțumesc mult, mult, Issa! ❤ Se liniștesc gândurile de îndată ce aflăm o logică a lucrurilor…, iar vorbitul cu un prieten ne ajută, întotdeauna. 🤗😘🌈🌞
ApreciazăApreciat de 1 persoană
mulțumesc din tot sufletul pentru recomandare și cât de mult mă bucur că alegerea fundalului sonor a avut un efect atât de binefăcător. Salutări și o îmbrățișare sufletească, Cri!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu mult drag și mulțumesc la rându-mi pentru cuvintele tale frumoase! Daaa, e superb fundalul acela sonor! Ieri l-am tot ascultat iar și iar și iar. 🙂 aceeași îmbrățișare sufletească și de la mine, precum și o zi binecuvântată cu multe bucurii îți doresc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
P.S. Inutil să spun că versurile sunt clar efectul unui moment de inspirație adânc. Mi-au plăcut mult! Bravo!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îți mulțumesc tare, tare mult!! 🌞🌈
ApreciazăApreciat de 1 persoană
A republicat asta pe Revery by day și a comentat:
Aceasta e prima republicare pe care o fac și nici că se putea potrivi mai frumos. Nu zic asta pentru că eu la rândul meu am fost recomandat, ci pentru că, asemenea lui Cri, care a ascultat o sugestie melodică din cadrul unui fragment al Transtataliei, ce i-a redat inspirația, simt că și eu nu mă mai satur să parcurg versurile ei, transmise, cum altfel, din preaplinul inimii. Iar cele mai frumoase mi se par „C-așa-i singurătatea, când ni se revelează
ca inutilitate. Și temeri, adiacent, creionează.
Un înțelept zicea odată că omului i-e bine
când este și folositor, dar și-mpăcat cu sine”. Aceste versuri mi-au rămas în suflet pentru că exact așa m-am simțit și eu. Și nu o dată. Poate și voi… 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îți mulțumesc și aici, din toată ❤ !! Nu mai am cuvinte… 🌈🌞
ApreciazăApreciază
Oricat de maestru mingicar ai fi, obosesti sa te tot joci singur, adevarat… 🙂 Spor la joc si voie buna!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu obosești, ci doar descoperi că oricât de frumos ar fi, jocul tău nu te bucură dacă nu-i și împărtășit. Decât -poate- într-o mică măsură… 🙂 Îți mulțumesc din suflet, Ana! ❤🤗
ApreciazăApreciat de 1 persoană